Page 9 of 10
„Doctrina Putin” - abandonarea „doctrinei Sinatra”
Conform „doctrinei Putin” Moscova isi rezerva dreptul de a interveni militar in solutionarea oricarui diferend din statele vecine si dreptul de a-si mentine conductele de petrol ce se intind din Asia Centrala si de la Munti Caucaz pana in Occident, chiar si – afirma Presedintele Putin – „acele segmente ale sistemului de conducte ce se afla dupa hotarele Rusiei”. Doctrina prevede prezenta ad aeternum a trupelor ruse si bazelor militare in Republica Moldova, in regiunea Transnistriei, in ciuda deciziilor summit-urilor OSCE de la Istambul si Porto. In ceea ce priveste Republica Moldova, Rusia nu a respectat nici o decizie internationala privind retragerea trupelor si armamentului din Transnistria, mai mult, a facut si face toate eforturile diplomatice pentru „legalizarea” prezentei sale militare in Moldova si perpetuarea controlului zonal prin sustinerea fatisa a Transnistriei, „enclava de tip mafiot, sustinuta de armata rusa”, dupa descrierea plastica a lui Z. Brzezinski.
In plan regional, pe continentul european Rusia a reusit crearea si mentinerea acestor tipuri de enclave pe linia fundamentala de demarcatie geopolitica a istmului ponto-baltic, in Kaliningrad si in sud, pe teritoriul Republicii Moldova, in Transnistria.
Gestiunea unor spatii geopolitice cruciale – cum sunt Istmul Ponto-baltic sau Caucazul – este disputata de Rusia, cu rezultate notabile. Pentru a-si mentine influenta asupra Asiei Centrale, Rusia a pus la punct Tratatul Organizatiei de Securitate Colectiva impreuna cu republicile central-asiatice.
Pe de alta parte Rusia si-a alaturat si China impartind controlul asupra Organizatiei de Cooperare de la Shanghai. Anterior, in cadrele aceluiasi vector eurasiatic, Rusia a mai format si Comunitatea Economica Euro-Asiatice (CEEA) in cadrul CSI si a determinat semnarea acordurilor de la Minsk in sensul consolidarii Acordului privind Securitatea Colectiva (ASC) consolidand astfel nucleul prorus din CSI.
Rusia a creat si Uniunea Vamala a EvrAzES - Comunitatea Economica Euroasiatica - din care fac parte Belarus, Kazahstan, Kargazstan, Rusia, Tadjikistan si Uzbekistan. Uniunea Vamala Eurasiatica va lichida barierele ce tin de circulatia capitalurilor, va introduce un tarif vamal unic si o granita unica la perimetrul extern al Comunitatii Economice Euroasiatice(EvrAzES). Se preconizeaza si infiintarea unui organ supranational care va prelua o serie de prerogative aflate acum in gestiunea statelor componente. A aderat si Uzbekistanul, defectorul GUUAM-ului la Organizatia Tratatului pentru Securitate Colectiva care uneste aceste tari si Armenia. S-au adoptat deja decizii importante referitoare la crearea pietei energetice unice a EvrAzES si de asemenea, in ce priveste reglementarea problemelor de apa si de energie in Asia Centrala.
Revigorarea ASC dupa modelul Tratatului de la Varsovia, cu plasarea fortelor armate ale statelor semnatare ale tratatului sub o comanda unica devine deosebit de semnificativa (este vorba de cele trei grupuri regionale: cel vestic - Rusia-Belarus, cel caucazian - Rusia-Armenia si cel central-asiatic - Rusia-Kazahtan-Kirgistan-Tadjikistan, ale caror forte armate revin sub comanda Rusiei in caz de agresiune).
Cele doua grupuri de cooperare ce pivoteaza in jurul Rusiei ar urma sa se cupleze iar o veriga noua, s-ar putea sa se adauge – Iranul, cu uriasul sau patrimoniu energetic. Blocul resurselor energetice asociat Rusiei ar putea deveni unul dintre cele mai mari la nivel planetar. Iar energia tinde sa devina o arma dintre cele mai performante, cel putin in mainile Rusiei.
