Page 7 of 10
Moldova si falimentul politicii de vecinatate
In martie 2005, pentru prima oara OSCE a invitat oficial Romania ca alaturi de UE si SUA sa intre in negocierile privind solutionarea conflictului din Transnistria. Desi Moscova si separatistii de la Tiraspol s-au declarat impotriva includerii Romaniei in formatul de negocieri, declaratia de atunci a presedintelui OSCE a confirmat ocaziile oferite Romaniei de implicare in procesul de reglementare a conflictului transnistrean in scopul securizarii bazinului Marii Negre. Ulterior s-a dovedit ca Romania nu a mai fost agreata pentru participarea la acest proiect, in mare parte datorita opozitiei Ucrainei.
In Moldova se joaca cartea stabilizarii frontierei geopolitice continentale. Rusia foloseste atat parghii militare - in Transnistria, cat si instrumente etnopolitice, in cazul chestiunii identitare din Moldova – rusificarea si moldovenizarea ca ideologie de stat. Romania are obligatia implicita sa formuleze cat mai repede o strategie a relatiei cu Republica Moldova si de solutionare a conflictului inghetat transnistrean.
Pana in prezent nu exista nici un astfel de program desi miza este foarte serioasa iar decriptarea geopolitica, analiza si intelegerea vectorilor regionali este deficitara ceea ce face sa para ca institutiile statului se afla deseori in confuzie si deruta in raport cu problematica si dinamica zonei.
Republica Moldova are, declarativ, un interes major – respectiv ca Romania sa se asocieze, nu doar simbolic, la orice forma de garantare a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale ale Republicii Moldova. In acelasi timp insa regimul comunist din Moldova manifesta fata de Romania si romani o ostilitate fatisa, intreprinzand numeroase masuri de „moldovenizare” a populatiei in spirit stalinist. Majoritatea gesturilor puterii politice de la Chisinau sunt coordonate incat sa vizeze, direct sau indirect, tocmai identitatea etnica a locuitorilor republicii de peste Prut.
Tezele din Conceptia politicii nationale de stat a Republicii Moldova nu sint noi regasindu-se aici stilul ideologilor sovietici si chiar politica stalinista in chestiunea nationalitatilor. Moldovenismul este de fapt un factor geostrategic – si a fost folosit prima oara in 1924, cand a fost formata RASSM. Moldovenismul este folosit acum de politicienii moldoveni ca arma interna dar foloseste in egala masura ucrainenilor si rusilor preocupati de cresterea "factorului romanesc" dupa accederea Romaniei in UE. Atitudinea Moldovei complica foarte mult posibilitatile de implicare a Romaniei alaturi de autoritatile R. Moldova in solutionarea conflictului transnistrean.
Republica Moldova este membru al Parteneriatului pentru Pace cu NATO, participa cu trupe in Irak, dar are acorduri militare cu Rusia si numeroase acorduri la nivelul serviciilor de informatii, Ministerului de Interne si Trupelor de graniceri cu Rusia si statele CSI. Prevederile acestor acorduri sunt incompatibile. Se poate considera ca - de facto - Republica Moldova se afla sub tutela Moscovei care utilizeaza santajul energetic si economic precum si regiunea nistreana ca „ancora” politica a intregii zone.
Dupa desprinderea Ucrainei, pierderea Odessei si a importantelor porturi militare la Marea Neagra, a Azerbaidjeanului, intrat sub influenta Turcia, mare putere NATO, a Georgiei unde urmeaza instalarea bazelor militare americane, acum, mai mult ca niciodata, pentru Rusia pastrarea Tiraspolului poarta o semnificatie strategica covarsitoare, ramanand singurul cap de pod catre Europa sud-estica. Consfintirea controlului rusesc in Transnistria inseamna coborarea frontierei strategice ruse in flancul sudic al NATO si in spatele Ucrainei.
Miza transnistreana este cheia unei strategii viabile la Marea Neagra. O strategie gresita a UE la Marea Neagra ar fi un factor serios de instabilitate la frontiera UE amenintand pe termen lung intreg procesul de elaborare a unei geopolitici euroatlantice la Marea Neagra. Pentru Statele Unite este evident ca cea mai importanta miza este securizarea flancului sudic al istmului ponto-baltic prin izolarea Transnistriei lichidarea “conflictului inghetat”, diminuarea prezentei militare rusesti in zona si anularea capacitatii sale strategice.
La nivel geopolitic are loc situarea Romaniei si a Republicii Moldova in ceea ce geopolitica clasica numea “zona istmului pontobaltic” - prin Simion Mehedinti, teorie reluata astazi de geopolitica rusa prin A. Dughin. Pe de alta parte ne confruntam cu o resurgenta identitara, uneori evident instrumentata de elite politice si economice ale fostei URSS, alteori autentice, avand insa, in ambele cazuri, efecte culturale, sociale si economice extrem de importante.
Unul dintre factorii centrali ai situatiei geopolitice istmo-baltice este reinventarea statala a Rusiei ca putere regionala dar si globala (Z. Brzezinski), bazata in special pe o politica energetica agresiva si pe o rafinata manipulare a conflictelor interetnice si interconfesionale din fostul imperiu sovietic.
Integrarea in UE si in NATO, creeaza o reincadrare a problemelor zonale si chiar o reimaginare a lor in limbaje globale. Aceste limbaje capata o importanta deosebita in orice incercare de decriptare a situatiei sociologice, antropologice si geopolitice.
Romania se afla intr-o arie a confiniilor dar si intr-un spatiu in care se comprima puternice tensiuni geopolitice. Importanta Romaniei ca actor regional creste odata cu integrarea in structurile euroatlantice. Pentru statele de la semiperiferia Uniunii Europene, Ucraina, Georgia si Republica Moldova, aflate pe linia istmului ponto-baltic si in zona Marii Negre contextul geopolitic ramane inca neclarificat. Mizele sunt enorme si insuficient analizate. Rusia joaca inca un rol dominant in istmul ponto-baltic insa Marea Baltica si Marea Neagra sunt acum zone de confruntare surda, in care sunt mentinute conflicte inghetate prin avanposturilor militare rusesti din Moldova (in Transnistria), din Georgia (Ossetia de sud si Abkhazia) si Azerbaidjan.
Transnistria este considerata cea mai serioasa zona-problema pe harta vecinatatii europene. Romania poate actiona in cadrul strategiei (PEV) Politicii Europene de Vecinatate a UE ca un suport pentru vectorii de securitate occidentali in solutionarea dosarului transnistrean.
Moldova pretinde ca este interesata de urmarirea traseului european dar drumul inspre UE nu va putea avea loc cu Transnistria, in forma actuala. Intelegerea evenimentelor din imediata apropiere a Romaniei, a situatiei din Transnistria mai ales este importanta deoarece avem in zona un „nod geopolitic” pe care Occidentul nu-l poate desface si Statele Unite nu-l pot taia cu sabia. Amenintarea este directa, pe de o parte la adresa Romaniei, pe de alta parte la adresa arhitecturii de securitate europene si poate contrabalansa chiar echilibrul geopolitic continental.
Rolul Romaniei de "punte" spre Europa este foarte important in contextul integrarii europene, iar regiunea basarabeano-transnistreana are rolul de cheie de bolta a acestei constructii la limita sa eurasiatica deoarece implica controlul Europei de Est. Conform uneia din legile principale ale geopoliticii formulate de Halford Mackinder, "cine controleaza Europa de Est, stapineste heartland - ul (teritoriul dintre Ural si Pamir, Volga si Iantzi); cine controleaza heartland - ul stapineste Insula Lumii (Eurasia); cine controleaza Insula Lumii, stapineste intreaga planeta…"
Se poate conchide ca din punct de vedere economic si politic, spatiul basarabean are caracteristicile celorlalte spatii care alcatuiesc impreuna acel continuum pe care geopoliticienii l-au denumit istm ponto-baltic, o “buffer-zone”, un spatiu tampon intre tendintele de expansiune continentala ale Rusiei si cele de afirmare a noului spatiu european integrat.
Este clar ca dinspre Vest se incearca o ancorare mai serioasa a Moldovei in agenda de lucru a institutiilor financiare internationale, contrabalansand directia in care merg lucrurile in acest mic segment al continentului ponto-baltic, care este Moldova.Cele doua curente declansate de propagarea capitalurilor in Republica Moldova induc mai toate tensiunile din acest spatiu de intalnire dintre Europa si Rusia.
