Page 2 of 10
Razboiul rece – never ending story
Viceamiralul Michael McConnell a preluat cu un an in urma comanda coordonarii celor 16 agentii de informatii de la John Negroponte, care a devenit adjunctul Condoleezzei Rice la Departamentul de Stat. Mike McConell, actualul sef al spionajului american a starnit rumoare la nivel mondial afirmand transant „Rusia repezinta unul din principalele pericole la adresa sigurantei nationale a SUA”, in cadrul raportului oficial prezentat Congresului american.
SUA considera drept amenintare posibilitatea Rusiei, Chinei si tarilor OPEC de a utiliza accesul pe piete in calitate de parghii financiare de presiune in politica sustine Michael Mcconnell care a remarcat ca, “fortificandu-si pozitiile gratie veniturilor obtinute din petrol, Rusia tinde sa puna controlul asupra rezervelor energetice si retelelor de transportare din Europa si Asia Orientala. In acelasi timp, armata rusa incepe sa depaseasca perioada lunga de degradare, iar Rusia si China au fost pregatite demult sa sparga retelele computerizate ale SUA pentru a colecta informatii secrete”. Serviciile americane de spionaj atentioneaza asupra pericolului slabirii sau distrugerii infrastructurii informationale, proiect care ar putea reuni fortele Rusiei si Chinei. Seful Serviciului american de spionaj a mai mentionat si cu alte ocazii „pericolul rusesc”. Astfel, in septembrie 2007, el atentiona ca activitatea serviciilor ruse si chineze de spionaj pe teritoriul SUA s-a intensificat si ca ajunge pana la nivelul din perioada razboiului rece.
Succesorul lui John Negroponte a avertizat Comisia speciala pentru informatii a Congresului SUA ca tendinta Kremlinului de a adopta o pozitie mai dura va conduce in mod inevitabil la un antagonism crescut intre Rusia si Statele Unite. "O economie infloritoare si politicile interne si externe vazute ca un succes au intarit increderea de sine a rusilor, au permis cheltuieli sporite pentru aparare si au incurajat Kremlinul sa urmareasca obiective de politica externa care nu sunt mereu in acord cu cele ale institutiilor occidentale" - a spus McConnell. In opinia sa, aceasta evolutie va deveni mai pronuntata iar dupa alegerile prezidentiale ruse din 2008, tendinta autocratica va fi tot mai mare in politica interna a Kremlinului.
In consecinta, McConnell a concluzionat ca "insistenta rusa va continua sa injecteze elemente de rivalitate si antagonism in relatiile dintre Washington si Moscova - mai ales in privinta implicarii noastre in fosta Uniune Sovietica - si ne va distruge posibilitatea de a coopera cu Rusia in chestiuni ca nonproliferarea si combaterea terorismului sau energia si promovarea democratiei in Orientul Mijlociu". In plus, "dupa cum o demonstreaza asasinarea lui Litvinenko, acumularea continua de probleme si de factori iritanti ameninta sa afecteze tot mai mult relatiile Rusiei cu Occidentul", a mai subliniat McConnell.
Criticile viceamiralului McConnell la adresa politicii Kremlinului au coincis cu mai multe remarci similare facute de politicieni si oficiali militari de rang inalt cu privire la Rusia. Tot in fata Comitetului senatorial, general-locotenentul Michael Maples, directorul Agentiei pentru Informatii a Armatei, a declarat ca Rusia, alaturi de China, va continua sa-si sporeasca capacitatile militare din spatiu. Maples a aratat si ca, in domeniul operatiunilor de strangere de informatii, Rusia dispune de "cel mai evoluat si inalt potential dintre posibilii adversari straini ai SUA".
Robert Gates, secretarul american al Apararii, a comentat si el aspiratiile miliare ale Rusiei si Chinei afirmand ca modernizarea armatelor rusa si chineza reprezinta unul dintre motivele pentru care America ar trebui sa-si modernizeze la randul ei propriile forte armate. Gates a subliniat ca aceste circumstante, alaturi de pericolul reprezentat de terorism si de amenintarile care vin din Iran si Coreea de Nord, silesc SUA sa-si foloseasca resursele pentru aparare, pentru a putea sa "faca fata in mod adecvat acestor provocari". Mentionand Rusia alaturi de tari ca Iranul sau Coreea de Nord, Gates a pus efectiv puterea de la Moscova laolalta cu regimuri pe care America le priveste ca reprezentand o amenintare la adresa securitatii ei nationale.
O completare a avertismentelor americane vine si dinspre Marea Britanie, unde seful MI5, Jonathan Evans in primul discurs public de la numirea sa la conducerea institutiei afirma ca "De la sfirsitul Razboiului Rece nu s-a inregistrat o scadere a agentilor rusi din Marea Britanie - la ambasada Rusiei si la organizatiile care lucreaza sub acoperire in aceasta tara". Evans a mai a adaugat: "in pofida incheierii Razboiului Rece in urma cu aproape doua decenii, serviciul inca aloca bani pentru a apara Marea Britanie in fata activitatilor de spionaj din partea Rusiei, Chinei sau altor tari".
Comentand declaratiile americane si britanice, presa rusa remarca ca este pentru prima data, de la dezmembrarea Uniunii Sovietice, cand Rusia ajunge pe lista neagra a SUA. „De data aceasta, insa, americanii s-au speriat nu de rachetele nucleare ruse, ci de potentialul economic, financiar si stiintific al Rusiei si Chinei, potential care, in opinia lu Michael McConnell, poate fi utilizat pentru sporirea influentei respectivelor state in lume”, nota publicatia moscovita „Izvestia”. Toate aceste lucruri au, considera publicatia citata, si un aspect pozitiv. „Daca americanii au ajuns sa se teama de Rusia, asta inseamna ca au inceput sa ne si respecte. Concluziile serviciilor speciale ale SUA inseamna recunoasterea fortificarii pozitiei intenationale a Rusie si constatarea faptului ca sistemul mondial cu SUA pe post de stapan al lumii este in curs de disparitie”, mai noteaza Izvestia. "Teama fata de Rusia ca potentiala amenintare militara la adresa Statelor Unite si a aliatilor lor europeni, o teama care a mocnit de la destramarea URSS-ului incoace, redevine tot mai apasatoare in mintile statului major american" – scrie si "Kommersant".
Hegemonia americana, este din ce in ce mai expusa amenintarilor de securitate iar obsesia securitatii, si mentalitatea de asediu specifica „statului – garnizoana” reprezinta pretul pe care trebuie sa il plateasca americanii pentru statutul hegemonic la care au ajuns.
Ostilitatea anti-americana - pe vremuri sponsorizat si dirijata intens de agentii Moscovei - are astazi noi vectori si este alimentata practic de la sine. Avansul tehnologic si dezvoltarea sistemelor de comunicatie globala permite o mult mai rapida informare (si inflamare) a unor mase mari de oameni. Imaginile torturilor de la Abu Ghraib de exemplu au inundat aproape instantaneu o lume intreaga, atingand heart and souls fara a mai fi nevoie de o lunga si costisitoare campanie media de pregatire, conform vechilor standarde ale psi-ops. Perceptia SUA drept “inamicul numarul unu” la o scara din ce in ce mai larga poate deveni o problema reala si la nivelul microscopic al Romaniei. Retorica vocala a actualei administratii de la Kremlin merge pe acest discurs, al pericolului” influentei americane in preajma frontierelor Rusie iar starea de spirit national este indreptata vadit catre revansa. Resurectia orgoliului national este enorma. Rusia cere revansa fata de Occident si mai ales fata de Statele Unite. Totusi Rusia singura nu mai poate fi un jucator global important – rezulta chiar din politica parteneriatelor pe care le face, cu China, India etc Cand Rusia era Imperiala nu avea nevoie de „parteneriat” cu nimeni. Rusia eventual se ocupa cu patronatul nu cu parteneriatul.
Pentru Washington, „sporirea securitatii globale este o componenta esentiala a securitatii nationale” iar voci critice de la varful sistemului de aparare american atrag atentia ca „strategia de securitate actuala este vetusta in conditiile unei vulnerabilitati globale cu care ne confruntam astazi”. Pentru Romania raportarea la Europa ca sursa de securitate este iluzorie. "Europa", Uniunea Europeana", asa zisul Occident de astazi este o entitate care nu are inca identitate, proiect si misiune."Visul european" al „omului european” vizeaza confortul privat inainte de toate spre deosebire de Homo sovieticus, descris de Zinoviev si inca rezident in Rusia si aiurea care vizeaza revansa.
Pentru Romania reprezinta surse serioase de ingrijorare deriva proiectului Marii Negre si izolarea Americii de UE care risca sa se accentueze in perioada urmatoare. Washingtonul ramane, practic, singurul jucator cu mize ofensive de pe terenul geopolitic in care este plasata si Romania, insa este un jucator marcat si el de probleme interne sau externe care ii incetinesc elanul. Din pacate Ucraina ramane una dintre mizele strategice cruciale pentru NATO sau UE. Romania (si Moldova) raman in plan secund. O „defectiune” serioasa a strategiei de securitate a Romaniei este absenta unui proiect identitar national bine definit. Din acest motiv congenerii nostrii din jurul granitelor Romaniei sunt ignorati si exclusi practic atat de pe agenda politica cat si din proiectele de constructie institutionala. O importanta resursa umana este irosita iar implicatiile pe termen lung pot fi grave, daca examinam nivelul de „erodare” al comunitatilor romanesti din aceste zone supuse unor procese de dezagregare si „sfaramare”. Se simte nevoia unui demers de conturare a agendei de securitate nationala, pornind de la problema identitara, recunoscand ca ne aflam in fata unei crize care impune gasirea rapida a unui remediu. Pentru romani interesul coeziunii strategice pe teme de interes national este unul major deoarece prestatia noastra politica sufera si va suferi in continuare din pricina lipsei de coeziune interna. Este evident ca agenda de securitate trebuie modificata iar Romania trebuie sa tina seama de noile imperative de securitate determinate de globalizare si mai ales de vectorul de forta american.
La Washington echipa de la varf se pregateste deocamdata de schimbare in timp ce proiectele noastre romanesti, „Marea Neagra”, Moldova, etc stagneaza. Din 2009 vom avea noi lideri la Washington si la Moscova. Alegerile din acest an, din Rusia si Statele Unite sunt considerate a fi hotaratoare pentru redesenarea viitoarei configuratii regionale. Ramane de vazut daca Statele Unite se vor incadra intr-un tipar al discontinuitatii, specific momentului rotirii dintre republicani si democrati la Casa Alba.
Ceea ce putem anticipa destul de sigur in cazul Rusiei este ca viitorul Tar va continua "doctrina Putin" - o linie politica cat se poate de diferita fata de faimoasa "doctrina Sinatra" care a succedat "doctrina Brejnev". Fosta pozitie "oficiala" a Rusiei de non-interventie in afacerile interne ale tarilor satelit din blocul de la Varsovia este o istorie depasita. Rusia este acum all around. Din Venezuela pana la Cercul Polar, Rusia se misca intr-o incercare de contrabalansare a Statelor Unite, a NATO, ultima sa creatie fiind Shanghai Cooperation Organization, structura interguvernamentala cu vocatie asiatica ce grupeaza alaturi de Rusia, China, Kazahstan, Karghistan, Tadjikistan si Uzbekistan.
